Deficitul real al Romaniei pe 2024 a fost de 11%, de fapt
Se pare că în România anului trecut s-a jucat un mic teatru fiscal, bine ambalat în comunicate optimiste și declarații liniștitoare. Doar că, dacă te uiți cu atenție la cifrele reale și la analiza făcută de Florin-Cornel Popovici, deputat AUR și fost auditor public extern si apoi Director la Curtea de Conturi Timis, descoperi că deficitul declarat de Guvern nu are nicio legătură cu deficitul real. Diferența este uriașă. Nu vorbim de câteva sute de milioane pierdute pe drum, ci de procente întregi din PIB, ascunse într-un mecanism care ar fi trebuit să fie folosit strict pentru situații excepționale.
Ideea de bază e simplă: Guvernul Ciolacu a folosit Fondul de Rezervă Bugetară ca pe un buget paralel. Fondul de rezervă, prin lege, există pentru urgențe: calamități, dezastre, evenimente imprevizibile care necesită bani imediat.
În 2024, fondul ăsta a fost folosit pentru orice în afară de urgențe. Salarii. Cheltuieli sociale recurente. Programe obișnuite ale ministerelor. Finanțări electorale către primării. Cheltuieli curente care trebuiau trecute în bugetul mare, la vedere, nu ascunse într-un colț din care premierul semnează după preferințe. Fondul de rezervă a devenit, în practică, o rectificare bugetară continuă, făcută fără Parlament, fără dezbatere, fără transparență.
Popovici a analizat aceste transferuri și a calculat impactul lor pe baza datelor oficiale. Concluzia lui este clară: doar folosirea abuzivă a Fondului de Rezervă adaugă aproape două puncte procentuale la deficitul real al României. Guvernul a anunțat pentru 2024 un deficit de 8,65% din PIB. Calculele pe metodologia europeană ESA dau 9,3%. Dar, dacă incluzi banii mutați prin fondul de rezervă și care, conform legii, trebuiau trecuți în bugetul principal, deficitul sare la aproximativ 11%. Nu e o interpretare dramatică, ci rezultatul unei recalculări făcute cu formulele standard folosite de instituțiile de control fiscal. Ca omul stie cum merge, a fost auditor.
De ce contează asta? Pentru că deficitul nu este doar o cifră. Afectează ratingul de țară, costurile de împrumut, politica fiscală, taxele, salariile, pensiile și investițiile. Dacă deficitul real este 11% și nu 8–9%, România se află oficial în zona de risc major. Agențiile de rating au avertizat deja că orice abatere suplimentară poate duce țara în categoria junk.
Băncile internaționale vor cere dobânzi mai mari. Ministerul Finanțelor va acoperi diferența prin creșteri de taxe și împrumuturi noi. Iar economia va simți presiunea exact acolo unde doare: consum, investiții și costul vieții.
Analiza lui Popovici explică și de ce s-a ajuns aici. România a intrat în 2024 cu găuri bugetare mari, generate de creșterea aparatului administrativ, de cheltuielile sociale extinse și de lipsa unor reforme reale. În loc să fie redusă risipa, s-a ascuns sub preș o parte din cheltuieli, mutându-le într-un fond care trebuia folosit doar în situații excepționale. Nu vorbim de ilegalități în sens penal, ci de o ocolire a spiritului legii și de o cosmetizare a realității fiscale. Practic, deficitul a fost raportat mai mic decât era cu adevărat.
Impactul final este simplu de înțeles: România a avut anul trecut un deficit real în jur de 11%. Asta înseamnă că banii statului se duc într-un ritm mai rapid decât admite Guvernul, că datoria publică va continua să crească, că taxele vor fi ridicate din nou și că investițiile, în special cele private, vor încetini.
Poți să ignori scandalurile mărunte, să râzi de gafele politicienilor sau să dezbați subiectele aruncate pe piață ca să țină oamenii ocupați. Dar cifrele nu mint. Dacă deficitul real e de 11%, România este într-o situație fiscală mult mai gravă decât vrea Guvernul să recunoască.
Iar folosirea discreționară a Fondului de Rezervă explică perfect de ce: pentru a masca temporar o problemă structurală pe care nimeni nu vrea să o rezolve, nici macar Bolojan, Mesia din Oradea!
Si sunt foarte curios ce va raspunde Curtea de Conturi la aceasta cerere, pentru ei a fost facuta analiza. Si de ce Ciolacu e liber, inca.



Foarte pertinentă analiza domnului deputat Florin-Cornel Popovici!