…și am ajuns la întrebarea finală!

Mai țineți minte Colectivul? Peste câteva zile chiar se fac zece ani – în continuare avem oameni arși, în continuare ii trimitem in strainatate ca nu ii putem trata, în continuare Arafat e în libertate și în continuare cam aceleași partide se ocupă de destinul din ce în ce mai nefericit al României.

Plus că, culmea ipocriziei, USR-ul – care s-a cățărat la putere pe cadavrele Colectivului – nu mai are nimic de împărțit cu Arafat sau cu tot ce a fost, nu mai vrea investigații, nu zice nimic. Și au tăcut suspect de mult și la recentul eveniment din Rahova, cu explozia blocului din București, care m-a făcut să abordez tema asta acum, în caz că vă întrebați ce m-a apucat.

Că știu deja ce o să zică lumea: „PSD-ul fură de 35 de ani și USR-ul e curat”. Dar știm că eu îi înjur pe toți, pentru că acum fură cot la cot cu PSD-ul și USR-ul. Mi se pare ipocrizie să ajungi la putere pe baza unor tragedii și apoi aceleași probleme să apară sub guvernarea ta și tu să taci din gură.

Plus că tot ceea ce se întâmplă în România devine din ce în ce mai rău. Literalmente statul începe să cadă pe noi.

Am avut Praidul anul ăsta, o salină celebră din România s-a prăbușit și – ce să vezi – nu e nimeni vinovat. Exact cum nici la Colectiv nu a fost cineva foarte vinovat, exact cum niciodată nu e nimeni vinovat de nimic la noi în țară. Nici pentru deficitul bugetar nu e cineva vinovat. Și dacă mâine cade barajul de la Vidraru, o să fie de vină Sfântul Ilie că „a plouat prea mult”. Cum nici la Brosteni nu a fost nimeni vinovat.

Și mie chestia asta începe să mi se pară horror: în țara asta poți să mori ca prostul și nu doar că nu pățește nimeni nimic, dar nici nu se ia nicio măsură ca să se prevină ca tu ai murit ca prostul – și să nu moară și ai tăi, și prietenii tăi, și vecinii tăi la fel. Pentru că, la noi, nu se întâmplă nimic. Nu există consecințe reale. Niciodată.

După fiecare catastrofă, se iese în stradă, se urlă, se dă din gură că „îi luăm, îi tragem în țeapă”. Se fac declarații tari. Și după aia toți scapă cu câțiva ani de pușcărie, ies pentru „bună purtare” că au cântat la corul penitenciarului și își continuă viața liniștiți, de unde au lăsat-o.

Cum să nu continue nenorocirile? Cum să nu continue țepele si furtul? Cum să nu continue toată mizeria din țara asta în care trăim de 35 de ani dacă nu există consecințe pentru ei?

Hai să precizăm și asta: tu, dacă furi o pâine, faci pușcărie. Ei, dacă fură o țară, nu pățesc nimic. Sau pățesc niște pedepse de formă – ca în cazul Anastasei prinsă cu votul „pe locuri” sau ca Adrian Nastase băgat un pic în pușcărie pentru ceva ridicol.

Și noi stăm, ne uităm la televizor cum se întâmplă lucruri și dăm din umeri. Și oamenii tot votează aceleași personaje care ne-au adus aici, sperând – nu știu de ce – că fix ăia ne vor scoate din rahat.

Și sincer, eu încep să nu mai văd nicio cale de ieșire. Mai rău: încep să mă întreb dacă nu cumva deja totul este intenționat. Nu că aș fi paranoic, dar gândiți-vă logic: dacă ai vrea să îngropi o țară, s-o nenorocești, s-o faci praf și s-o scoți apoi la vânzare pe doi lei, ai face altceva decât se întâmplă de 35 ani de zile în România?