In caz ca Romania da faliment, nu e o idee buna sa iti tii banii aici

Sa nu ne panicam, dar sa nu cadem nici de fazani, in fata unui stat care nu uitati ca ne uraste. In cheia asta va invit sa cititi articolul si sa retineti ca statul e dusmanul vostru de 35 de ani!

Un pic de istorie

În martie 2013, Cipru a devenit scena uneia dintre cele mai dure crize bancare din Europa. Băncile cipriote, supraexpuse la datoriile Greciei și la active toxice, s-au prăbușit sub greutatea pierderilor.

În schimbul unui pachet de salvare de la UE și FMI, statul cipriot a fost forțat să accepte o măsură fără precedent: confiscarea parțială a depozitelor bancare mai mari de 100.000 de euro. La Bank of Cyprus, aproape 50% din aceste sume au fost transformate în acțiuni bancare, iar la Laiki Bank — a doua bancă din țară — depozitele mari au fost pierdute complet, banca fiind lichidată. Oamenii s-au trezit cu conturi blocate, retrageri limitate și pierderi ireversibile.

Iar cel mai important: cei afectați nu și-au mai recuperat niciodată banii. Plângerile au fost respinse de instanțele europene, care au decis că măsura a fost legală în contextul crizei. Cipru 2013 a rămas un precedent dur în care statul și sistemul bancar au transferat pierderea către populație.

Revenind in 2025, avem o problema, daca e sa intre si Romania in incapacitate de plata. Desigur, se poate da drumul la tiparnita, nu depindem de euro ca Cipru, dar ne-ar nenoroci pe ani de zile cu inflatia.

Asa ca va ramane solutia Cipru, guvernantii nostri nu au nicio jena sa ne jumuleasca de bani oricum, nu?

Cum arata situatia acum, in sistemul bancar roman? Nu foarte roz, de aia si mi-am adus aminte de istorie. Dar sa o luam incet.

Dependența ridicată de titlurile de stat românești a sistemului bancar roman

Băncile din România se remarcă printr-o expunere suverană foarte ridicată – cea mai mare din Uniunea Europeană – pe titluri de stat și alte împrumuturi către stat . La sfârșitul anului 2024, circa 27% din activele totale ale sectorului bancar reprezentau finanțări către administrația publică, în special sub formă de titluri de stat (21,5% din active, aproape 200 mld. lei), restul fiind credite directe către stat aproximativ 50 mld. lei . Aceste dețineri de obligațiuni guvernamentale au crescut accelerat (+26,7% în 2024), devenind principalul motor al creșterii activelor bancare, în timp ce creditele pentru economie au crescut mult mai lent . Banca Națională a avertizat că unele bănci și-au atins limitele permise de expunere pe debitorul suveran , evidențiind o interdependență tot mai mare între sectorul bancar și statul român.

Notă: Expunerea directă include titluri de stat deținute de bănci și credite acordate administrației publice, iar aceste niveluri ridicate de expunere implică vulnerabilități: dependența de sănătatea finanțelor publice și riscul ca finanțarea economiei private să fie constrânsă de apetitul mare al statului pentru împrumuturi .

Băncile cu cele mai mari dețineri de titluri de stat

Cele mai expuse bănci – în termeni absoluți și relativi – la datoria guvernamentală sunt instituțiile de top din sistemul bancar românesc. Iată câteva dintre cele mai importante exemple:

• Banca Transilvania (BT) – Cea mai mare bancă din România are și cel mai mare portofoliu absolut de titluri de stat. La finalul lui 2023, BT deținea circa 48,2 miliarde lei în obligațiuni guvernamentale – aproximativ 30% din activele sale (161,8 mld. lei) – în paralel cu un sold al creditelor către clienți de 71,6 mld. lei . Astfel, BT a finanțat consistent statul român, profitând de excedentul de lichiditate din depozitele atrase.

• CEC Bank – Banca deținută majoritar de stat a înregistrat în 2023 o creștere explozivă a plasamentelor în titluri de stat, care i-a propulsat activele și cota de piață. Deținerile de obligațiuni guvernamentale ale CEC s-au dublat într-un singur an, de la 15,1 mld. lei la 30,3 mld. lei – un nivel record, aproape egal cu întreg portofoliul de credite al băncii (31,6 mld. lei) . Aceasta înseamnă că circa 36% din activele CEC Bank erau plasate în titluri de stat la finele lui 2023 (față de 24% în 2022) . Strategia CEC de a direcționa lichiditatea excedentară către împrumuturi ale statului (în condițiile atragerii unor depozite mari de la clienți corporate și retail) a făcut ca banca să urce pe locul al 3-lea în topul pe active, depășind surprinzător bănci private mai mari anterior .

• Banca Comercială Română (BCR) – A doua cea mai mare bancă din sistem (grupul Erste) are, la rândul său, o expunere semnificativă pe datoria suverană, de ordinul zecilor de miliarde de lei. Deși BCR nu a dezvăluit public detalii complete despre portofoliul de titluri de stat în rapoartele consultate, datele agregate la nivel de sistem sugerează că și BCR deține o cotă majoră din cele ~200 mld. lei titluri aflate în bilanțurile băncilor . Istoric, grupul Erste/BCR a fost un finanțator important al statului român, iar și în 2024 BCR a continuat să cumpere masiv obligațiuni emise de Ministerul Finanțelor (beneficiind și de tratamentul prudențial favorabil pentru expunerile suverane) . Putem estima, așadar, că BCR are un portofoliu comparabil ca mărime cu al Băncii Transilvania sau chiar apropiat, având în vedere dimensiunea sa și orientarea întregului sistem către astfel de plasamente.

• BRD Groupe Société Générale – A patra bancă după active este și ea puternic expusă la titlurile suverane, deși într-o măsură mai apropiată de media pieței. La sfârșitul lui 2023, BRD deținea circa 18,6 mld. lei în titluri de stat (aprox. 22-23% din activele băncii), în timp ce creditele acordate clientelei erau de 40,2 mld. lei . Astfel, raportul credite private vs. obligațiuni de stat la BRD este de circa 2:1, semnificativ mai echilibrat decât în cazul CEC, dar totuși relevant: aproape un sfert din bilanț este expunere suverană.

• Alte bănci notabile: Și celelalte instituții mari cu operațiuni în România dețin portofolii importante de datorie publică. De exemplu, Raiffeisen Bank, ING Bank, UniCredit Bank, OTP Bank ș.a. au plasat sume considerabile în titluri guvernamentale, profitând de excesul de depozite față de credite din ultimii ani. Acest exces de lichiditate – la nivel de sistem depozitele depășesc creditele cu echivalentul a ~41 mld. euro – a fost canalizat în bună parte către finanțarea deficitului bugetar. Tendința generală a fost ca băncile să prefere obligațiunile statului, relativ lipsite de risc de credit și cu dobânzi atractive, în locul creditării sectorului privat (considerat mai riscant), ceea ce a dus intermedierea financiară din România la o relație tot mai strânsă cu statul .

Împrumuturi indirecte și alte legături cu statul

Pe lângă deținerile directe de obligațiuni guvernamentale și creditele acordate autorităților publice, există și expuneri indirecte ale băncilor față de stat:

• Credite garantate de stat: Băncile au acordat masiv credite în cadrul programelor guvernamentale (de exemplu, Prima Casă/Noua Casă pentru locuințe, IMM Invest pentru firme etc.), unde statul garantează o parte din împrumut. Aproximativ 4,8% din activele bancare erau reprezentate, la decembrie 2024, de astfel de credite cu garanție guvernamentală . Practic, statul își asumă riscul parțial de nerambursare, ceea ce leagă stabilitatea financiară a băncilor de capacitatea statului de a onora aceste garanții dacă va fi nevoie .

• Bănci deținute de stat: CEC Bank (Ministerul Finanțelor – acționar majoritar ~66%) și EximBank (deținută 100% de stat, specializată în finanțarea exporturilor și proiectelor guvernamentale) reprezintă canale prin care statul este implicat direct în sectorul bancar. Cota de piață cumulată a băncilor cu capital majoritar de stat a crescut la 14,2% din activele sistemului (dec. 2024) , pe fondul creșterii accelerate a CEC și al achiziției recente a Băncii Românești de către EximBank. Aceste bănci au portofolii orientate în mare măsură către titluri de stat (CEC – ~36% din active în bonduri, EximBank de asemenea a investit o parte semnificativă din lichidități în titluri de stat după preluarea Băncii Românești). În plus, având statul drept unic acționar, ele pot fi percepute ca vehicule de politică economică, participând la finanțarea deficitului bugetar sau la programe guvernamentale conform strategiei autorităților.

În concluzie, băncile din România sunt puternic expuse la active suverane, atât direct prin deținerile masive de titluri de stat (aproape o treime din bilanț, per ansamblu) cât și indirect prin mecanisme de garantare și influență publică.

Această situație reflectă, pe de o parte, preferința băncilor pentru siguranța relativă a creditării statului, iar pe de altă parte dependența finanțării României de sistemul bancar local.

Fenomenul aduce beneficii pe termen scurt (lichiditate plasată eficient, profituri din dobânzi pentru bănci), dar reprezintă și o vulnerabilitate structurală: stabilitatea băncilor este strâns legată de evoluția finanțelor publice, iar un șoc asupra datoriei suverane (de exemplu, o creștere bruscă a dobânzilor sau riscul de neplată) s-ar transmite imediat în bilanțurile bancare .

Apropo, tot ce aveti in Revolut, are IBAN-uri de Romania de vreun an, deci sunt tot romanesti.

Si nu zic sa va repeziti sa retrageti banii, daca aveti peste 100.000 euro in conturi. Desi 4000 de clienti ai sistemului bancar romanesc au facut-o. Zic doar sa fiti atenti cum bate vantul. Si sa va faceti conturi in valuta pe Wise, nu se stie. Nu in RON, ca sunt la Libra bank.

Conturile de USD sunt la o banca din state iar cele in EURO la una din Belgia, scapati de expunerea pe Romania, astea sunt bancile sa le verificati: Wise, Rue du Trône 100, 3rd floor, Brussels, 1050, Belgium pentru EURO, adica tot ei si Community Federal Savings Bank, 89-16 Jamaica Ave, Woodhaven, NY, 11421, United States pentru USD.

Sa fie acolo, ca nu cer bani, dar daca vin norii, sa mutati instant. Au si carduri daca vreti. Mai e si Payoneer dar nu am prea avut treaba cu ei, la fel si Monese. Daca aveti sfaturi, sunt bine venite!

P.S. UN cititor, Colonelul, a recomandat urmatoarele in comentarii:

N26

TradeRepublic

Bunq

Vivid money

Cu astea rămânem în UE.

Prin afară aș zice:

Jetonbank

Dukascopy

Black Banx

Multumesc!