Cronica unei lovituri de stat

Da, știu, o să vă strâmbați că e AUR — eu zic că e corect să vedeți și ce spun ceilalți. O sa fiti surprinsi.

Pe 3 octombrie 2025, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a publicat un raport amplu intitulat „Lovitura de stat din România (24 noiembrie 2024 – 18 mai 2025)”. Documentul, de aproape o sută de pagini, oferă o cronologie detaliată și o serie de probe pe care formațiunea le consideră dovezi că anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 nu a fost o măsură justificată de securitate, ci rezultatul unei intervenții coordonate între instituțiile statului.

Raportul este scris într-un ton sobru și documentat, cu anexe, citate din acte oficiale și capturi din presă, iar scopul lui declarat este restabilirea adevărului și apărarea suveranității democratice. În esență, AUR acuză că în toamna lui 2024, după primul tur de scrutin, o parte din aparatul instituțional a acționat concertat pentru a bloca accederea la președinție a candidatului Călin Georgescu, perceput ca fiind independent de sistemul politic tradițional.

Mecanismul: de la CSAT la anularea alegerilor

Raportul descrie pas cu pas cum, în opinia autorilor, mecanismul a fost pus în mișcare începând cu o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ținută la doar câteva zile după turul întâi. Acolo, conform surselor citate, ar fi fost prezentate note informative venite dinspre serviciile de informații, avertizând că „rețele de influență rusești” ar fi manipulat electoratul tânăr prin campanii pe TikTok.

Aceste note ar fi fost folosite ulterior ca justificare pentru convocarea Curții Constituționale și emiterea unei decizii fără precedent: anularea completă a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.

Secțiunea-cheie: rețeaua TikTok și „fantoma rusă”

Cea mai amplă parte a raportului AUR este dedicată acestor note informative. Autorii au obținut și analizat listele de conturi care, potrivit instituțiilor, ar fi constituit „rețeaua de influență rusă” responsabilă pentru rezultatul neașteptat din primul tur.

AUR susține că din cele peste 400 de conturi menționate, majoritatea covârșitoare erau operate de români, localizați în Cluj, București, Brașov și alte orașe mari. Partidul a identificat public o parte dintre ele, demonstrând că:

– activau exclusiv în limba română,

– nu promovau teme geopolitice, ci conținut civic, economic sau anti-sistem,

– și că unele aparțineau unor agenții de publicitate locale, care în trecut lucraseră chiar pentru partide aflate la guvernare.

Raportul oferă exemple punctuale de conturi trecute în lista „rusească”, dar care, la o verificare directă, se dovedeau a fi simple pagini de promovare de conținut autohton – unele dedicate tinerilor antreprenori, altele discuțiilor despre prețurile la energie sau corupția din administrație.

Mai mult, potrivit analizei tehnice realizate de echipa AUR, doar șase conturi aveau activitate reală din afara României, iar dintre acestea, niciunul nu posta mesaje legate de politică românească.

Concluzia autorilor: așa-numita „rețea rusă” a fost, de fapt, o construcție artificială, menită să ofere o bază juridică pentru invalidarea alegerilor. Cu alte cuvinte, o justificare tehnică pentru o decizie deja politică.

Anularea fără precedent

Curtea Constituțională a României a invalidat în decembrie 2024 alegerile în ansamblu – un gest fără precedent în Europa modernă. Raportul subliniază că, din punct de vedere constituțional, Curtea are dreptul doar să repete votul în anumite secții, nu să anuleze un scrutin întreg.

Mai grav, susține AUR, această decizie a fost dată exact în momentul în care Parlamentul nu mai avea un Avocat al Poporului activ și în care mandatul Autorității Electorale Permanente era suspendat. Practic, nu exista nicio instituție care să poată contesta hotărârea, iar România a intrat într-un vid juridic total.

În lunile care au urmat, mai multe conturi de social media și site-uri care criticau decizia au fost blocate sau investigate pentru „răspândire de dezinformare”. Pentru AUR, acest lanț de evenimente demonstrează că s-a trecut o linie roșie: de la democrație la control informațional și politic.

Semnificația internațională

Raportul dedică un capitol întreg reacțiilor externe, remarcând că presa occidentală a salutat „decizia responsabilă” a instituțiilor românești. În interpretarea AUR, acest lucru arată că România a fost transformată într-un caz-pilot: un stat în care principiile de securitate colectivă pot fi invocate pentru a suspenda dreptul fundamental la vot.

Formațiunea consideră că anularea alegerilor din 2024 a fost „prima lovitură de stat constituțională” din Uniunea Europeană – nu una militară, ci una executată prin instituțiile de drept. Iar scopul final, spune AUR, nu a fost protejarea României, ci alinierea completă la directivele de securitate ale partenerilor occidentali, chiar și cu prețul suveranității.

Ce cere AUR

În final, raportul propune o serie de măsuri concrete: desecretizarea documentelor CSAT și ale Curții Constituționale, înființarea unei comisii parlamentare de anchetă, sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului și reformarea CCR, pentru a elimina posibilitatea unor interpretări care depășesc textul Constituției.

Mesajul de fond al partidului este limpede: transparență, suveranitate și răspundere instituțională.

Într-o țară în care, de peste trei decenii, deciziile importante se iau „în spatele ușilor închise”, raportul AUR – indiferent de poziția cititorului față de partid – aduce pentru prima oară o investigație detaliată și argumentată asupra mecanismului puterii reale din România.

Iar întrebarea care rămâne, după lectură, nu e dacă AUR are dreptate sau nu, ci dacă România mai e, în sensul adevărat al cuvântului, o democrație.