A fost o vreme în care alienarea, delirul și nevoia de validare obsesivă își găseau expresia discretă în jurnalul personal, în scrisori netrimise sau, în cazuri grave, în cabinetele psihiatrice.
“Cînd un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia.
Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor cînd altul se bălăceşte, încă, în viciul său.
Dacă unul îşi reprimă cu sîrg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul, care se căzneşte să scape de păcat, dar instinctul i-o ia înainte!
Ceea ce reuşim, ne poate spurca mai ceva decît păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră încît ne umple sufletul de venin.
Banii care vin spre noi ne pot face aroganţi şi zgîrciţi, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti.
Drumul către iubire se îngustează cînd ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor. Blîndeţea inimii se usucă pe vrejii de dispreţ, de ură şi de trufie, dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa cu modestia şi graţia unei flori...
Tot ce reuşim pentru noi şi ne aduce energie este menit a se întoarce către aceia ce se zbat, încă, în suferinţă şi-n păcat. Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur.
Dacă reprimi foamea în timp ce posteşti, foamea se va face tot mai mare. Mintea ta o să viseze mîncăruri gustoase şi alese, mintea o să simtă mirosurile cele mai apetisante chiar şi în somn, pentru ca, în ziua următoare, înebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte. Atunci, postul devine prilej de trufie, de exprimare a orgoliului şi a izbînzii trufaşe asupra poftelor... Dar, dincolo de orice, trufia rămîne trufie, iar sentimentul frustrării o confirmă.
Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării. Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii, dar ea nu rămîne emişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean.
Îngîmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor.
Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie scunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămîne, poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.
Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment eînţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Şi, în viaţa noastră nu există profesori mai severi decît viciile şi incapacităţle noastre.."
"Acum știu, știu că orice ură, orice aversiune, orice ținere de minte a răului, orice lipsă de milă, orice lipsă de înțelegere, bunăvoință, simpatie, orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul grației și gingășiei unui menuet de Mozart... este un păcat și o spurcăciune; nu numai omorul, rănirea, lovirea, jefuirea, înjurătura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderarea, orice căutătură rea, orice dispreț, orice rea dispoziție este de la diavol și strică totul.
ce ai copiat aici suna bine, doar ca poate fi usor interpretat de activistii fara inteligenta emotionala ca justificare pentru a accepta ORICE. filosofic poti lasa gunoiul vecinului unde este, practic vei lua masuri. ori il aduni personal, ori il reclami daca e recidivist. asa iei o masura impotriva atitudinii veciniului care te pote inunda cu gunoiul lui.
si ca tot vorbesti despre iubire si acceptare, poate iti aduci aminte ca Isus a lovit cu biciul pe cei ce intreceau masura pe treptele templului. deci daca cel fara de pacat a ales sa nu accepte chiar orice, atunci este clar ca revolta potrivita, la momentul potrivit, in felul potrivit are rolul ei.
aparent contrar celor de mai sus a spus "dati cezarului ce-i al cezarului si lui Dumnezeu, ce-i al lui Dumnezeu". a facut aceasta cand unii evrei au vrut sa scoata de la el revolta, justificare impotriva romanilor. de aceasta data a considerat aparent altfel. adica sunt unele preturi pe care e nevoie sa le platim.
am impresia ca aceasta specie de galagiosi "corecti politic", "empatici" cu tot felul de cauze (multe fabricate sau doar folosite), a pornit in forta la plandemie. atunci erai un iresponsabil ca nu porti masca si il imbolnavesti pe vaccinatul care poarta si masca.
parca atunci a fost deschis un baraj de tampiti, usor manipulabili emotional, pentru care ratiunea este un moft, chiar o jignire.
io zic ca tantica are dreptate si de-aia oamenii pe care iea ii invata sa vorbeste corect e toate femei sau ma rog, se crede femei si are personalitate puternica. tu in schimb esti un toxic putinist ce tzine cu rusia si nu intelege mediu' social
Steinhardt - "Acum ştiu, am aflat şi eu..."
“Cînd un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia.
Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor cînd altul se bălăceşte, încă, în viciul său.
Dacă unul îşi reprimă cu sîrg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul, care se căzneşte să scape de păcat, dar instinctul i-o ia înainte!
Ceea ce reuşim, ne poate spurca mai ceva decît păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră încît ne umple sufletul de venin.
Banii care vin spre noi ne pot face aroganţi şi zgîrciţi, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti.
Drumul către iubire se îngustează cînd ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor. Blîndeţea inimii se usucă pe vrejii de dispreţ, de ură şi de trufie, dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa cu modestia şi graţia unei flori...
Tot ce reuşim pentru noi şi ne aduce energie este menit a se întoarce către aceia ce se zbat, încă, în suferinţă şi-n păcat. Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur.
Dacă reprimi foamea în timp ce posteşti, foamea se va face tot mai mare. Mintea ta o să viseze mîncăruri gustoase şi alese, mintea o să simtă mirosurile cele mai apetisante chiar şi în somn, pentru ca, în ziua următoare, înebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte. Atunci, postul devine prilej de trufie, de exprimare a orgoliului şi a izbînzii trufaşe asupra poftelor... Dar, dincolo de orice, trufia rămîne trufie, iar sentimentul frustrării o confirmă.
Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării. Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii, dar ea nu rămîne emişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean.
Îngîmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor.
Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie scunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămîne, poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.
Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment eînţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Şi, în viaţa noastră nu există profesori mai severi decît viciile şi incapacităţle noastre.."
"Acum știu, știu că orice ură, orice aversiune, orice ținere de minte a răului, orice lipsă de milă, orice lipsă de înțelegere, bunăvoință, simpatie, orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul grației și gingășiei unui menuet de Mozart... este un păcat și o spurcăciune; nu numai omorul, rănirea, lovirea, jefuirea, înjurătura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderarea, orice căutătură rea, orice dispreț, orice rea dispoziție este de la diavol și strică totul.
Acum știu, am aflat și eu... "
Nicolae Steinhardt
ce ai copiat aici suna bine, doar ca poate fi usor interpretat de activistii fara inteligenta emotionala ca justificare pentru a accepta ORICE. filosofic poti lasa gunoiul vecinului unde este, practic vei lua masuri. ori il aduni personal, ori il reclami daca e recidivist. asa iei o masura impotriva atitudinii veciniului care te pote inunda cu gunoiul lui.
si ca tot vorbesti despre iubire si acceptare, poate iti aduci aminte ca Isus a lovit cu biciul pe cei ce intreceau masura pe treptele templului. deci daca cel fara de pacat a ales sa nu accepte chiar orice, atunci este clar ca revolta potrivita, la momentul potrivit, in felul potrivit are rolul ei.
aparent contrar celor de mai sus a spus "dati cezarului ce-i al cezarului si lui Dumnezeu, ce-i al lui Dumnezeu". a facut aceasta cand unii evrei au vrut sa scoata de la el revolta, justificare impotriva romanilor. de aceasta data a considerat aparent altfel. adica sunt unele preturi pe care e nevoie sa le platim.
Corect
Dar nu trebuie eu sa mi bat capul cu lipsa inteligenței emoționale nu?!fiecare în patratica lui
Cât poate cat știe cât vrea
doar ca nu traim in patratele
Ba da,din nefericire....fiecare e pe un drum personal..însoțit sau nu ...nu e la grămadă cu toții...și tu faci asta,și eu și ....
am impresia ca aceasta specie de galagiosi "corecti politic", "empatici" cu tot felul de cauze (multe fabricate sau doar folosite), a pornit in forta la plandemie. atunci erai un iresponsabil ca nu porti masca si il imbolnavesti pe vaccinatul care poarta si masca.
parca atunci a fost deschis un baraj de tampiti, usor manipulabili emotional, pentru care ratiunea este un moft, chiar o jignire.
asta-i cea mai buna "descoperire" despre "derapaje" ce-ai facut-o in ultima vreme.
m-a ajutat o tantica de pe Linkedin, care e "trainer de dictie" si spunea ca ea a crescut fara tata si barbatii e porci si omoara femei.
io zic ca tantica are dreptate si de-aia oamenii pe care iea ii invata sa vorbeste corect e toate femei sau ma rog, se crede femei si are personalitate puternica. tu in schimb esti un toxic putinist ce tzine cu rusia si nu intelege mediu' social
Bravo!
Mai clar de-atat nu se putea.
Recunoaste: ca sa scrii treaba asta ai folosit tool-ul ala hulit de foarte multa lume, nu? Bunul simt...
Poți fi empatic,înțelegător,îngăduitor cu ceilalți..din tribul lor
Sau nu
Dar nu te amesteci cu ei....
Poți strânge gunoiul tau ..și trebuie clar...poți strânge și după ei...sau ii faci sa o facă cumva sau...
Cand casti bine ochii, n-ai asteptari. Iar cand n-ai asteptari, n-ai nici dezamagiri.
”oamenii inteligenți sunt plini de dubii, în timp ce proștii sunt plini de încredere”.